CONTRIBUTII PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE FERTILIZARE LA CULTURA DE RAPITA DE TOAMNA PE KASTANIOZOMUL TIPIC CALCIC LUTONISIPOS DIN PODISUL CENTRAL – NORDIC AL DOBROGEI
STIMATE CITITOR – Desi la prima vedere , raportandu-ne la titlu , poate parea un articol exclusiv pentru specialisti in agricultura , lucrurile nu stau deloc asa. Prezentul articol este primul dintr-o serie, care isi propune , prezentarea in detaliu nu doar a sistemului de fertilizare la rapita, ci si a specificitatii arealului geografic in care are loc cercetarea . Asfel consider ca poate fi interesant pentru orice cititor sa afle cat mai multe despre zona central- nordica a Dobrogei , sub aspect climatic , pedologic dar mai ales economic si nu in ultimul rand istoric. Pentru ca in revistele de specialitate este aproape imposibil sa poti publica un articol, daca nu ai- recomandarea nu stiu cui – sau daca nu platesti sume aberant de mari , am ales sa fac publice rezultatele cerectarilor mele pentru teza de doctorat cu titlul identic cu cel al prezentului articol , pe blogul personal. Sigur vor fi voci care vor spune – nu este academic – sau – cititorii nu sunt unii avizati- , insa eu ma bazez pe onestitatea comentariilor d-voastra , pentru simplul motiv ca sunt dezinteresate si sincere in acelesi timp. Ca urmare incepand de azi 01.10.2010, in fiecare saptamana voi publica cate un articol care va cuprinde o sinteza etapizata a cercetarilor personale, despre optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita , desfasurate in zona – Cerna , judetul Tulcea. Sper ca aceste articole sa fie interesante pentru dumneavoastra si mai sper de asemene sa-mi trimite-ti comentariile pe marginea lor dupa lecturare. Multumesc anticipat in acest sens si multumesc de asemenea bunului meu prieten- domnului ing. CORCEA IULIAN-, un desavarsit tehnician, fara de care activitatea de infiintare a campului de cerecetare si aplicarea tehnologiei stabilite pe fiecare parcela experimentalea in parte , ar fi fost practic imposibila.
pichetarea campului experimental in sept. 2008
Oamenii nu se schimba , singurul lucru nou in lume, este istoria pe care nu o cunosti -H. S .Truman .
Plecand de aceasta superba cugetare , incep seria mea de articole cu – Istoria utilizarii ingrasamintelor.
1.
ISTORICUL UTILIZARII INGRASAMINTELOR IN AGRICULTURA
¨Inca din perioada antica exista dovezi care atesta faptul ca civilizatiile infloritoare utilizau in agricultura mai mult sau mai putin empirica ingrasamintele organice , marna , varul si cenusa.
¨In cel mai vechi manual de agricultura – KRISNA SANDRAHA– scris in limba sascrita cu peste 3000 de ani in urma se fac referiri asupra pregatirii si folosirii pentru fertilizare a gunoiului de la animale.
¨Celtii practicau cu mult timp inaintea erei noastre , aplicarea varului si a marnei pentru imbunatatirea fertilitatii solurilor.
¨Conceptia lui ARISTOTEL (384-322 i.e.n) care sustinea ca plantele iau hrana din pamant in formele in care se afla in corpul lor este considerata fundamentul teoriei nutritiei plantelor.
¨In Roma antica sunt cunoscute mai mute scrieri despre agricultura. Asfel VARO (116-27 i.e.n.) face referiri la ingrasamintele verzi , iar COLUMELLA (Sec I i.e.n.) in celebrul tratat – DE RE RUSTICA – face referiri la efectul ingrasamintelor verzi a gunoiului , marnei , varului si cenusei pentru imbunatatirea insusirilor solului.
columela
¨In aceasta epoca s-a definit ipoteza – TERAE ADEPS – care presupunea ca grasimea pamantului – sporeste prin folosirea ingrasamintelor.
¨In perioada medievala au aparut importante contributii scrise care combina teoriile din antichitate bazate pe observatie ,cu studiul solului chimia si matematica , sporind asfel valoarea lor stiintifica .
¨Traite des sels et de l-agriculture – scrisa de PALISSY (1510–1589) care face aprecieri asupra solului ca sursa de elemente nutritive si asupra necesitatii completarii necesarului prin aplicarea ingrasamintelor.
¨De concentratione vegetabilium – a lui GLAUBER(1604-1668) care evidentiaza importanta pentru plante a salpetrului ( nitratului).
¨Manuscrisele lui Lavoisier in care LAVOISIER(1743-1794) stabileste ca plantele iau substantele necesare din mediul mineral , din aer si apa.
¨Teoria privind nutritia cu humus a plantelor (teoria vegetala) – emisa de ALBRECHT THAER(1752-1828) si JOHAN BURGER(1773-1842) , leaga fertilitatea solului de in mod unilateral de resturile vegetale introduse in sol si de humusul datorat acestora.
¨Teoria nutritiei minerale a plantelor– enuntata de JUSTUS VON LIEBIG(1803-1873) considera ca in nutritia plantelor rolul primordial il au sarurile minerale .
¨Teoria privind actiunea factorilor de vegetatie – fundamentata de MITSCHERLICH(1874-1956) stabileste legitatea cantitativa intre planta si factorii de vegetatie .
2.
ISTORICUL UTILIZARII INGRASAMINTELOR IN ROMANIA
¨Agricultura a fost o indeletnicire de baza a poporului roman , ca urmare preocuparile practice si stiintifice privind cresterea fertilitatii si productivitatii solurilor dateaza de mult timp.
¨Ion Ionescu de la Brad (1870) – infiinteaza Ferma si Scoala de agricultura de la Brad si in lucrarea –Lectiunielementarii de agricultura – evidentiaza importanta – ingrasarii pamantului –
¨Vlad Carnu Munteanu (1886) – infiinteaza Statiunea centrala de la Herastrau si scrie – Studiul terenului arabil dinCampia Romana(1891)– si – Bilantul solului arabil al Romaniei(1903)–
¨Gh. Ionescu Sisesti (1928) – pune bazele Institutului de cercetari agronomice al Romaniei si publica –Despre ingrasaminte (1912)–
¨David Davidescu (1956) – publica o lucrare de referinta si anume tratatul – Agrochimia – urmat de – Agrochimia moderna(1981)
¨Mihai Rusu & colaboratorii(2005) – editeaza – Tratatul de agrochimie–
drd. ing. Stelian toma
Comments
39 responses to “CONTRIBUTII PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE FERTILIZARE LA CULTURA DE RAPITA DE TOAMNA PE KASTANIOZOMUL TIPIC CALCIC LUTONISIPOS DIN PODISUL CENTRAL – NORDIC AL DOBROGEI”
Leave a Reply