Expertiză. Roxana Bojariu, de la Comisia pentru Schimbări Climatice a ONU, spune cum ne va afecta încălzirea globală. Vremea neobişnuit de rece pentru această perioadă din România ar putea fi pusă pe seama încălzirii globale? Deşi sună paradoxal se pare că da. Experţii de la ONU spun că locuitorii din toată Europa ar trebui să se obişnuiască cu schimbări majore ale vremii şi cu fenomene extreme.
Zbigniew Kundzewicz, autorul capitolului privind resursele de apă din cadrul raportului întocmit de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice (IPCC), a prezentat ieri câteva scenarii îngrijorătoare legate de Europa de Est. Omul de ştiinţă polonez a precizat că zona va fi supusă unor schimbări climatice majore care vor implica creşterea deficitului de apă în lunile de vară, tot mai fierbinţi. Datorită perioadelor mai lungi de secetă, agricultura va avea de suferit. Din cauza debitelor mici ale râurilor, producţia energiei electrive va scădea cu până la jumătate.
Cum pot fi interpretate aceste previziuni
Roxana Bojariu a fost colegă cu Zbigniew Kundzewicz, în cadrul Comisiei pentru Schimbări Climatice. Admite că “deficitul de precipitaţii va avea impact asupra debitelor râurilor şi nivelurilor lacurilor de acumulare.” Cercetătorul român crede însă că o scădere cu până la 50% a producţiei energetice din cauza secetei pare mare chiar şi dacă am vorbi de sfârşitul acestui secol.
România urmează tendinţa climatică a Europei. “Experimentele analizate până acum arată că schimbări în frecvenţa şi intensitatea unor fenomene extreme – secete şi inundaţii rapide – însoţesc schimbările climatice şi în cazul României. Sunt însă necesare noi cercetări, cu echipe interdisciplinare, pentru a evalua impactul schimbării climatice asupra producerii inundaţilor rapide în România”, ne-a precizat Bojariu.
Mai cald în toate anotimpurile
Ce concluzii se pot formula totuşi pentru cazul particular al României? Roxana Bojariu spune cum vom fi afectaţi: „Proiecţiile vitoare realizate cu generaţia actuală de modele climatice sugerează că iernile, vor fi, în medie, mai blânde, fără ca precipitaţiile să cunoască o diminuare semnificativă (spre deosebire de cazul verii). Numărul de zile cu îngheţ la sol va avea o tendinţă de diminuare, la fel şi temperaturile extreme negative. Climatic, stratul de zăpadă se va topi mai repede, ceea ce va însemna o declanşare mai timpurie a ciclului de dezvoltare a vegetaţiei, primăvara. Verile vor fi caracterizate de valuri de căldură mai frecvente şi mai intense.” Cercetătorul român crede că scăderea precipitaţiilor depinde de nivelul poluării. „În condiţiile scenariului cu o creştere relativ moderată a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global, această diminuare a precipitaţiilor poate atinge, în medie, valori de până la 20% în perioada 2061-2090, faţă de intervalul 1961-1990. În cazul în care scenariul prevede creşteri mai mari ale emisiilor gazelor cu efect de seră pe parcursul acestui secol, tendinţa de diminuare a precipitaţiilor din sezonul cald se accentuează şi ea la nivelul României.”
Parte din Premiul Nobel
Cercetător la Administraţia Naţională de Meteorologie,Roxana Bojariu a lucrat în cadrul unui program coordonat de Organizaţia Mondială a Meteorologiei şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. Cercetătorul a fost unul dintre autorii principali ai raportului întocmit de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice, creată în 1988. Acest proiect a fost redactat de specialişti recunoscuţi de comunitatea ştiinţifică mondială. De altfel, Comisia a primit, alături de Al Gore, Premiul Nobel pentru Pace pe 2007.
Bojariu a avut o bursă postdoctorală NATO la “Universitatea Complutense” din Madrid şi a fost cercetător-invitat la “Joint Research Center”, Italia, “Laboratoire de Meteorologie Dynamique du CNRS”, Paris, “Universidad de Vigo” etc.
SURSA-www.Romanialibera.ro
Leave a Reply