Din punct de vedere pedologic, kastanoziomul face parte din clasa Cernisolurilor (Molisolurilor) alaturi de cernoziom, faeoziom și rendzina. Kastanoziomul (SRTS-2003), mai este cunoscut și sub denumirea de „sol bălan”. Această denumirea i-a fost dată de Gh. Munteanu Murgoci, la nivel internațional fiind denumit „sol brun deschis de stepă”.
Kastanoziomul se întâlnește numai în Dobrogea, formându-se în una dintre cele mai secetoase zone ale țării. Astfel, pe suprafețe reprezentative acest tip de sol apare în zona Medgidia-Cernavodă, de-a lungul litoralului Mării Negre și al Dunării, iar pe suprafețe întrerupte în jurul complexului de lacuri sărăturate din estul Dobrogei.
În ceea ce privește condițiile naturale de formare, clima zonelor în care s-au format kastanoziomurile este caracteristică stepei uscate, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 10,7-11,3ºC, precipitații de 330 – 420 mm anual, indice de ariditate de 17-21 și valori ale evapo-transpirației potențiale mai mari de 700 mm. Bilanțul hidroclimatic este foarte deficitar. Vegetația ierboasă spontană slab dezvoltată și discontinuă este caracteristică stepelor uscate care fac tranziția spre zona semi-deșertică. Aceasta se compune din specii mezoxerofite și xerofite cum ar fi: Medicago minima, Stipa cappilata, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Artemisia austriaca. Aceasta vegetație naturală este înlocuită în cea mai mare parte cu vegetație cultivată sau este degradată prin supra-pășunat. Condițiile climatice din zona kastanoziomurilor constituie factor limitativ pentru vegetația forestieră. Aceasta poate fi întâlnită numai în unele depresiuni și văi cu soluri umede și pe terenuri cu expoziții umbrite.
Relieful este plan (terase, culmi) sau ușor înclinat cu expoziție însorită, altitudini mai mici de 150 m, dar cu mare predispoziție pentru eroziune hidrică din cauza conținutului mare de praf al materialului parental.
Materialul parental al acestui tip de sol are la bază lӧess-ul format in Cuaternar (Pleistocen), loess care a imprimat solului însușiri fizice și chimice bune cum ar fi: permeabilitate, porozitate și textura medie. Ca aspecte negative pot fi amintite conținutul de humus scăzut și predispoziția la eroziune. Apa freatică se situează la adâncimi mari și nu influențează procesele de solificare (la solul tipic). Procesele pedogenetice sunt reduse ca intensitate, fapt datorat în primul rând factorilor climatici. Astfel, conținutul scăzut de humus (cca. 2%) format prin humificarea cu întreruperi a materiei organice (vara datorită secetei, iarna datorită gerurilor) explică culoarea brun deschisă a orizontului Am. Descompunerea materiei organice este făcută în principal de bacterii în condiții de aerobioză, motiv pentru care cantitatea de humus formată este mică. Însă, humusul format se saturează cu cationi bazici, fapt îi conferă o bună calitate (mull calcic). Procesele de alterare, debazificare și eluviere sunt foarte reduse, de aceea nu se formează argilă (procentul de argilă conținut provenind din materialul parental). Ariditatea climatului determină o slabă levigare a sărurilor greu solubile (CaCO3) și o alterare foarte slabă a părții minerale a solului.
Condițiile de ariditate influențează levigarea slabă a CaCO3, suficient pentru schițarea orizontului C carbonato-acumulativ (Cca). Curentul ascendent al apei în perioadele secetoase din orizontul Cca spre suprafață favorizează formarea eflorescențelor și pseudo-miceliilor în orizontul A/C în urma absorbției apei de către rădăcinile plantelor, suprasaturarea soluției și precipitarea carbonatului de calciu.
Textura acestui tip de sol (kastanoziom) este de obicei mijlocie-grosieră sau mijlocie (luto-nisipoasă) , nediferențiată pe profil. Solul din zona de cercetare are textura luto-nisipoasă, conținutul de argilă scăzând cu adâncimea, așa încât în profunzime textura este nisipo-lutoasă. Având o textură mijlocie spre grosieră, kastanoziomul are relații bune cu apa și aerul, fiind ușor de lucrat.
Valorile mici ale hidro-stabilității structurale imprimă vulnerabilitate mare la compactare, eroziune hidrică și la formarea crustei, care împiedică sau îngreunează răsărirea plantelor, mai ales a celor cu semințe mici și cu putere de străbatere scăzută.
Valorile medii ale densității aparente înregistrate pe adâncime de 0-100 cm de 1,25 g/cm3 și cele ale porozității totale de 50-54% încadrează acest tip de sol în categoria solurilor moderat și slab afânate. Valorile frecvente ale coeficientului de ofilire (Co), capacității de câmp (Cc) și a capacității de apă utilă (I.U.A.) se încadrează în intervalul de 5-9%, 19-25% și 15-19%. Având o textură mijlocie spre grosieră, kastanoziomul are relații bune cu apa și aerul
Din punct de vedere agro-fitotehnic, acest sol se lucrează ușor, opunând o rezistență mică sau mijlocie. Valoarea rezistenței la arat la umiditatea optimă este de 47 kgf/dm2. Intervalul optim de umiditate pentru efectuarea lucrărilor agricole este mare. Lucrările agricole se pot executa mecanizat deoarece panta terenului este mică.
Reacția solului este slab alcalină, valoarea pH (în H2O) pe profilul de sol variază între 8,1 în Am și 8,2 în Cca, gradul de saturație în baze este de 100%, iar alcalinitatea slabă datorată prezenței carbonatului de calciu în toate orizonturile pedogenetice. Complexul absorbtiv al solului este saturat în cationi bazici, capacitatea de schimb cationic având valori de 15 me/100 g sol uscat. Aprovizionarea cu elemente nutritive este moderată, înregistrându-se o mare lipsă de fosfor care este blocată de CaCO3 sub formă de fosfat tricalcic greu solubil.
Conținutul de humus este scăzut, fiind cuprins între 1,9 în orizontul Amk și 0,9 în Cca, acesta fiind de tip mull calcic. Valorile frecvent subunitare ale raportului acizi humici/acizi fulvici reflectă condițiile hidro-termice ale zonei solurilor bălane, caracterizate prin variații mari ale umidității, fapt ce favorizează polimerizarea acizilor humici și trecerea la humine.
Aprovizionarea cu azot este slabă – indicele de azot (IN) fiind de 1,92, iar azotul total (N%) de 0,92 în orizontul Am. Conținutul de P mobil este cuprins între 67 ppm în orizontul Am și 33ppm în orizontul A/C, iar conţinutul în K mobil este de 217 în Am și 81 în A/C.
Toate aceste proprietăți mai sus menționate imprimă kastanoziomului o fertilitate mijlocie, factorul restrictiv pentru obținerea de producții mari fiind lipsa apei în perioada de vegetație. Astfel, pentru creșterea capacității de producție se recomandă în primul rând irigarea și executarea lucrărilor agricole la timp și de bună calitate.
Acest tip de sol răspunde foarte bine la fertilizarea organică și minerală. Datorită prezenței carbonaților de la suprafață în cantitate mare îngrășămintele cu fosfor trebuie aplicate în doze mai mici și repetat, pentru a evita blocarea ionului de fosfor sub formă de fosfat tricalcic.
Dr.Ing. Stelian Toma.
Leave a Reply