Arhiva categoriei «AGRICULTURA»

LIMAGRAIN ROMANIA – SEMINTE DE CALITATE !

luni, 7 februarie, 2011

Chiar daca pretul semintelor, reprezinta adesea unul dintre criteriile principale de
alegere atunci când se cumpara  samânta, orice fermier este atent la calitatea
produsului pe care il achizitioneaza.

Analize si teste efectuate de Limagrain.
1. germinatia – capacitatea de germina]ie, cold test (doar pentru porumb), teste de crestere si evolutie in vegetatie
– sunt doar câteva din testele care se efectueaza pentru verificarea calitatii semintelor care ajung la comercializare
(la distribuitori si fermieri).
Aceste studii ne dau o idee clara despre capacitatile si premizele ca un hibrid sa fie adaptat unor conditii locale
specifice pentru anumite zone agricole. Testele efectuate sunt apoi folosite pentru a determina profilul calitativ al
unui hibrid. Doar daca acest profil de calitate este mai bun decât nivelul standardului intern Limagrain (care este mai
ridicat decât cel oficial) samânta poate ajunge pe piata.
2. puritatea – boabe sparte, impuritati, calibraj. Puritatea fizica a semintelor procesate poate face semanatul mult
mai usor si in acelasi timp pot duce la un aspect general omogen in câmpul de cultura.
Limagrain acorda o atentie speciala aspectului legat de puritatea fizica.
3. umiditatea – sunt efectuate teste in timpul perioadelor de uscare care sunt deosebit de sensibile. Alte teste sunt
deasemenea realizate in timpul depozitarii si procesarii, pentru a ne asigura ca umiditatea nu poate produce nici un
tip de efect negativ asupra semin]elor.
4. puritatea varietala si trasabilitatea – verificând genetica si originea semintelor.
LIMAGRAIN are un istoric indelungat care inseamna metode si standarde sofisticate pentru aceste deteminari. Mai
ales in prezent posibilitatea de a determina originea semintelor inca din câmpul unde a avut loc procesul de
vegetatie reprezinta un aspect foarte important pentru consumator.
5. puritatea OMG – prezenta unor gene straine. Acest control se realizeaza sistematic pentru a putea asigura
puritatea semin]elor.
Cumparând semintele LG fermierul are certitudinea ca acestea sunt de cea mai buna calitate

sursa – www.limagrain.ro

Excelenta ROULLIER – garantia performantei fermierilor

luni, 7 februarie, 2011
Specialisti in plante, animale si nutritia umana, Grupul Roullier detine un portofoliu de companii si brand-uri sinonime calitatii si preciziei.

Din extractia materiei prime pana la produsul finit, abilitatile Gurpului Roullier acopera fiecare stadiu al procesului industrial si comercial.

Industria familiala si independenta a Grupului
, dezvolta cu forta activitatile sale bazate pe o puternica, dinamica si antreprenoriala structura. Lucrand la scara internationala, a realizat de-a lungul mai multor ani o politica de dezvoltare si crestere externa.

Grupul Roullier in cifre
• O cifra de afaceri de 2 miliarde de € in 2008
• Prezent in peste 40 de tari cu 60 de unitati industriale
• 6300 de angajati, dintre care peste jumatate in afara Frantei
• 50 de ani de valoare cu  bilant pozitiv !
Valori puternice care leaga
• Valoare umana si spirit antreprenorial
•  Crestere sigura
• Asigura un viitor de lunga durata al Grupului printr-o crestere sigura
O industrie responsabila
• Tehnologie de varf pentru atingerea performantelor
• Investitii in favoarea economisirii energiei
• Unitati locale bazate pe garantia serviciului calitatii

Ca filiala a Grupului Roullier, TIMAC Agro România detine un serviciu de Cercetare si Dezvoltare cu rolul de a identifica cele mai bune solutii nutritionale.

TIMAC Agro România beneficiaza de munca a trei laboratoare de cercetare ale Grupului Roullier:

BIOTECHMARINE, Pontrieux, Franta

Scopul acestui laborator este de a intelege mai bine planta, pentru a maximiza buna dezvoltare si functionare a plantelor, prin utilizarea de substante ce provin din algele marine.

CERA, Dinard, Franta
Centrul de studii si cercetari aplicate cu obiectivul de a ameliora procesele industiale de producere a ingrasamintelor.

CIPAV, Pamplona, Spania
Centrul de Investigatii in Productie Animala si Vegetala.

Parteneriate: INRA (Versailles), Universitatea Kinki/Japonia, Universitatea Florenta/Italia, G.E.V.E.S. – Universitatea Navarra/Spania, Universitatea din Rennes, Universitatea din Paris …

Acestea lucreaza impreuna la realizarea aceluiasi obiectiv: identificarea si cercetarea celor mai relevante obiective in inovatia agricola, pentru a descoperi si propune noi specificitati care sa genereze noi oportunitati de dezvoltare.

Acum, misiunea departamentului de Cercetare si Dezvolatre este de a inarma echipa de vanzari cu formule validate, competitive si adaptate care confera un raspuns eficace nevoilor fermierilor, avand la baza principiile unei agriculturi moderne si de precizie.

Vizitati website-ul: www.roullier.com

CONTRIBUTII PRIVIND OPTIMIZAREA SISTEMULUI DE FERTILIZARE LA CULTURA DE RAPITA DE TOAMNA PE KASTANIOZOMUL TIPIC CALCIC LUTONISIPOS DIN PODISUL CENTRAL – NORDIC AL DOBROGEI

vineri, 1 octombrie, 2010

STIMATE CITITOR – Desi la prima vedere , raportandu-ne la titlu , poate parea un articol exclusiv pentru specialisti in agricultura , lucrurile nu stau deloc asa. Prezentul articol este primul dintr-o serie, care isi propune , prezentarea in detaliu nu doar a sistemului de fertilizare la rapita, ci si a specificitatii arealului geografic in care are loc cercetarea . Asfel consider ca poate fi interesant pentru orice cititor sa afle cat mai multe despre zona central- nordica a Dobrogei , sub aspect climatic , pedologic dar mai ales economic si nu in ultimul rand istoric. Pentru ca in revistele de specialitate este aproape imposibil sa poti publica un articol, daca nu ai- recomandarea nu stiu cui – sau daca nu platesti sume aberant de mari , am ales sa fac publice rezultatele cerectarilor mele  pentru teza de doctorat cu titlul identic cu cel al prezentului articol , pe blogul personal. Sigur vor fi voci care vor spune – nu este academic – sau – cititorii nu sunt unii avizati- , insa eu ma bazez pe onestitatea comentariilor d-voastra , pentru simplul motiv ca sunt dezinteresate si sincere in acelesi timp. Ca urmare incepand de azi 01.10.2010, in fiecare saptamana voi publica cate un articol care va cuprinde o sinteza etapizata a cercetarilor personale, despre optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita , desfasurate in zona – Cerna , judetul Tulcea. Sper ca aceste articole sa fie interesante pentru dumneavoastra si mai sper de asemene sa-mi trimite-ti comentariile pe marginea lor dupa lecturare. Multumesc anticipat in acest sens si multumesc de asemenea bunului meu prieten- domnului ing. CORCEA IULIAN-, un desavarsit tehnician, fara de care activitatea de infiintare a campului de cerecetare si aplicarea tehnologiei stabilite pe fiecare parcela experimentalea in parte , ar fi fost practic imposibila.

pichetarea campului experimental in sept. 2008

Oamenii nu se schimba , singurul lucru nou in lume, este istoria pe care nu o cunosti                                                          -H. S .Truman .

Plecand de aceasta superba cugetare , incep seria mea de articole cu – Istoria utilizarii ingrasamintelor.

1.

ISTORICUL  UTILIZARII  INGRASAMINTELOR IN AGRICULTURA

¨Inca din perioada antica exista dovezi care atesta faptul ca civilizatiile infloritoare utilizau in agricultura mai mult sau mai putin empirica ingrasamintele organice , marna , varul si cenusa.
¨In cel mai vechi manual de agricultura – KRISNA SANDRAHA– scris in limba sascrita cu peste 3000 de ani in urma se fac referiri asupra pregatirii si folosirii pentru fertilizare a gunoiului de  la animale.
¨Celtii practicau cu mult timp inaintea erei noastre , aplicarea varului si a marnei pentru imbunatatirea fertilitatii solurilor.
¨Conceptia lui ARISTOTEL (384-322 i.e.n) care sustinea ca plantele iau hrana din pamant in formele in care se afla in corpul lor  este considerata fundamentul teoriei nutritiei plantelor.
¨In Roma antica sunt cunoscute mai mute scrieri despre agricultura. Asfel  VARO (116-27 i.e.n.) face referiri la ingrasamintele verzi , iar  COLUMELLA (Sec I i.e.n.) in celebrul tratat –  DE RE RUSTICA – face referiri la efectul ingrasamintelor verzi a gunoiului , marnei , varului si cenusei pentru imbunatatirea insusirilor solului.

columela

¨In aceasta epoca s-a definit ipoteza – TERAE ADEPS – care presupunea ca grasimea pamantului – sporeste prin folosirea ingrasamintelor.
¨In perioada medievala au  aparut importante  contributii scrise care  combina teoriile din antichitate bazate pe observatie ,cu studiul solului  chimia si matematica , sporind asfel valoarea lor stiintifica .
¨Traite  des sels et de l-agriculture – scrisa de PALISSY (1510–1589) care face aprecieri asupra solului ca sursa de elemente nutritive si asupra necesitatii completarii necesarului prin aplicarea ingrasamintelor.
¨De concentratione vegetabilium – a lui GLAUBER(1604-1668) care evidentiaza importanta pentru plante a salpetrului ( nitratului).
¨Manuscrisele lui Lavoisier in care LAVOISIER(1743-1794) stabileste ca plantele iau substantele necesare din mediul mineral , din aer si apa.
¨Teoria privind nutritia cu humus a plantelor (teoria vegetala) – emisa de ALBRECHT THAER(1752-1828) si JOHAN BURGER(1773-1842) , leaga fertilitatea solului de in mod unilateral de resturile vegetale introduse in sol si de humusul datorat acestora.
¨Teoria nutritiei minerale a plantelor– enuntata de JUSTUS VON LIEBIG(1803-1873) considera ca in nutritia plantelor  rolul primordial il au sarurile minerale .
¨Teoria privind actiunea factorilor de vegetatie – fundamentata de MITSCHERLICH(1874-1956) stabileste legitatea cantitativa intre planta si factorii de vegetatie .
2.

ISTORICUL  UTILIZARII  INGRASAMINTELOR  IN  ROMANIA

¨Agricultura a fost o indeletnicire de baza a poporului roman , ca urmare preocuparile  practice si stiintifice privind cresterea fertilitatii si productivitatii solurilor dateaza de mult timp.
¨Ion Ionescu de la Brad (1870) – infiinteaza Ferma si Scoala de agricultura de la Brad  si in lucrarea –Lectiuni elementarii de agricultura – evidentiaza importanta – ingrasarii pamantului –
¨Vlad Carnu Munteanu (1886) – infiinteaza Statiunea centrala de la Herastrau si scrie – Studiul terenului arabil din Campia Romana(1891)–  si – Bilantul solului arabil al Romaniei(1903)–
¨Gh. Ionescu Sisesti (1928) – pune bazele Institutului de cercetari agronomice al Romaniei si publica –Despre ingrasaminte (1912)–
¨David Davidescu (1956) – publica o lucrare de referinta si anume tratatul – Agrochimia – urmat de – Agrochimia moderna(1981)
¨Mihai Rusu & colaboratorii(2005) –  editeaza  – Tratatul de agrochimie–
drd. ing. Stelian toma

ATHALIA ROSAE – Viespe rapitei , face ravagii in zona de S-E a tarii.

sâmbătă, 25 septembrie, 2010
Stimati fermeiri , in aceasta perioada , culturile de rapita – cele care au rasarit- sunt puternic atacate de Athalia Rosae- viespea cruciferelor . Intr-un an normal , tratamentul semintei cu insecticid asigura protectia tinerelor plantute de rapita , insa anul acesta pe fondul secetei atacul de viespe este foarte puternic , de aceea culturile trebuiesc atent monitorizate. Daca scapati din vedere acest aspect cultura poate fi grav afectata sau chiar compromisa. Fotografiile de mai jos sunt surprinse recent in lanuri de rapita, in judetele Tulcea si Constanta. Dupa cum puteti observa pagubele produse de  larva viespei rapitei sunt farte mari.

Atacul larvei de Athalia Rosae - viespea rapitei - Cerna ,Tulcea - 22.09.2010

Plantuta de rapita atacata de larva Athalia Rosae - viespea rapitei - Harsova Constanta- foto 24.09.2010

Pentru mai multe detalii vizitati www.saratomcompany.ro sau contactati-ne pe [email protected]

Descriere
Adultul are corpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, toracele roscat si abdomenul rosu-galbui. Antenele sunt formate din 10 articule de culoare neagra. Picioarele sunt roscate-galbui, iar tibiile si tarsele au cate un inel negru. Aripile sunt galbui. Lama fierastraului de la ovipozitor cu 12-14 dinti fini. Larva , respectiv omida falsa, la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, glabru, cenusiu pe partea dorsala si cenusiu verzui pe laterale. Capul este mic, rotund si negru. Antenele sunt formate din 3 articule scurte. Picioarele toracice sunt formate din 5 articule de culoare neagra.

Biologie
Are 2 generatii pe an. Ierneaza ca larva ajunsa la completa dezvoltare in sol, intr-un cocon matasos. In primavara, prin aprilie, larvele se impupeaza, iar in cursul lunii mai apar adultii din generatia hibernanta. Dupa cateva zile de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si ponta. Cu ajutorul ovipozitorului, femela desface cele doua epiderme ale marginii frunzei si depune cate un ou in mici cavitati. Ouale sunt vizibile, prin transparenta, sub forma unor mici umflaturi. Dupa 1-2 saptamani apar larvele care, se hranesc cu epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Functie de conditiile climatice, dezvoltarea larvei dureaza 20-50 zile, apoi stadiul de pupa 15-20 zile, iar insectele adulte din prima generatie apar la sfarsit de iulie-inceput de august. Larvele din generatia a II-a se dezvolta in cursul lunilor august-septembrie. La inceputul lunii octombrie, larvele migreaza in sol pentru iernare.

Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, care ataca diferite crucifere cultivate (rapita, mustar, varza, gulii, conopida) sau salbatice (rapita salbatica,etc.). Larvele abia eclozate mineaza frunzele; cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. Frecvent larvele rod florile si fructele in formare.

Combatere
Tratamentul semintei cu Chinook 200 FS
Tratamente in vegetatie la avertizare (toamna sau primavara ) cu Proteus OD 110 sau Calypso 480 SC.

Sursa – Bayer CropScience

Larva

INOVATII IN TEHNOLOGIA DE CULTURA LA RAPITA

sâmbătă, 7 august, 2010

Direct proportional cu extinderea suprafetelor de rapita de toamna cultivate , creste si interesul pentru optimizarea tehnologiei acestei culturi. Ca urmare, marile companii producatoare de samanta si cele care produc pesticide  si ingrasaminte utilizate la aceasta cultura , acorda din ce in ce mai mare importanta cercetarii si inovarii in acest sens.

respect pentru natura

energia eoliana si biodiesel

Anual sunt testate pentru a fi omologate soiuri si hibrizi noi , erbicide , fungicige , insecticide si  ingrasaminte, care pot asigura un management mai eficient al tehnologiei de cultura. Asa cum este si normal , pe o piata concurentiala cu un numar apreciabil de jucatori , este extrem de important ca solutiile oferite din punct de vedere tehnologic sa fie bine argumentate din punct de vedere stiintific si in acelasi timp ancorate in realitatea fermelor romanesti. In acest sens o parte din companiile  producatoare de samanta de rapita si am putea aminti aici KWS  , EURALIS , CAUSSADE , SYNGENTA , BIOCROP , etc.,  au introdus in acest an in politica comerciala , segmentarea ofertei de soiuri si hibrizi in functie de zona de cultura , tocmai in ideea adaptarii acestei oferte la specificitatea fiecarei zone.

lot demonstrativ - Biocrop 2010

Lot demonstrativ - BIOCROP 2010

Deasemenea companiile producatoare de ingrasaminte chimice si fertilizati foliari dintre care amintim TIMAC AGRO , AGRI TECNO FERTILIZANTES , ARVI AGRO, etc., au introdus pe piata sortimente dedicate special culturii de  rapita, diferentiate in functie de Ph-ul solurilor pe care este infiintata cultura.

Laboratoarele de cercetare - TIMAC AGRO

Nu in ultimul rand , companiile producatoare de pesticide cum ar fi SYNGENTA , BASF , BAYER ,  DU PONT, etc., au alocat bugete impresionante , pentru creerea si omologarea de produse din ce in ce mai specializate pentru cultura rapitei care sa asigure nu doar un control de durata al daunatorilor respectiv agentilor patogeni , dar care sa afecteze cat mai putin mediul  in general si entomofauna utila in special.

Laboratoarele de cercetare - BASF

Toate aceste inovatii au rolul de a pune la dispozitia fermierilor toate elementele necesare pentru realizarii unei tehnologii de cultura competitive , care sa conduca in final la valorificare superioara  a potentialului soiul sau hibridului cultivat.

drd.ing. STELIAN TOMA

PROFESIONALISM – INOVATIE – PROFITABILITATE

joi, 10 iunie, 2010

AGRICULTURA PERFORMANTA  – presupune aplicarea cu profesionalism a tehnologiilor agricole inovative cu scopul obtinerii unei profitabilitati ridicate. Nu este un simplu slogan , nu sunt vorbe goale , iar fermierii au inteles acest lucru.

Iata doar doua exemple

FERMA - SC AGROMIC GOLD SRL GARLICIU JUD. CONSTANTA - FERMIER ROIBU ANTON

FERMA SC AGROMIC GLOD SRL - FERMIER ROIBU ANTON -GRAU DE TOAMNA- SOIUL POTENZIAL- LOCATIE GARLICIU CT

PFA ALBESCU FLORIN - TARGUSOR CT. LAN DE RAPITA - HIBRIDUL HYDROMEL

PFA ALBESCU FLORIN - TARGUSOR- CT- RAPITA DE TOAMNA- HIBRIDUL HYDROMEL

Recoltele pe care urmeaza sa le obtina cei doi fermieri sunt pe masura asteptarilor si a investitiei in tehnologia aplicata. Pentru orice detalii despre semintele , pesticidele si ingrasamintele utilizate contactati-ne pe www.saratomcompany.ro.

PLOSNITA GRAULUI – EURYGASTER INTEGRICEPS

miercuri, 26 mai, 2010
Raspandire: in special in sudul si estul tarii

ATCAC DE PLOSNITA

Descriere
Adultul are corpul oval, de 11-13 mm lungime, de culoare bruna.Capul triunghiular. Antenele constituite din 5 articule.pronotul aproape hexagonal.Scutelul foarte dezvoltat egal in lungime cu abdomenul, cu o carena in partea mediana si cu doua puncte galbui la baza. Oul este sferic si de culoare verzuie la depunere si de culoare inchisa, pe masura ce se dezvolta embrionul. Larva este asemanatoare cu insecta adulta, fiind mai mica si lipsita de aripi sau cu rudimente de aripi, in functie de varsta acesteia.

Biologie
Are o generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta, sub frunzarul padurii, in liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Primavara la temperaturi de peste 10� C, insectele isi fac aparitia, la inceput pe gramineele spontane, apoi zboara in culturile de cereale. Numarul maxim de insecte pe culturi se inregistreaza la jumatatea lunii mai. Dupa o perioada de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si depunerea pontei. Larvele apar la 8-10 zile de la depunerea pontei. Pana la maturare se hranesc si naparlesc de 4-5 ori, intreaga lor evolutie durand 30-40 zile, ceace corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adultii din noua generatie apar la sfarsitul lunii iulie, hranirea lor continuand pana in cursul lunii august, cand se retrag pentru iernare.

Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee cultivate si spontane. Adultii inteapa tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile si boabele. La locul intepaturii se formeaza o mica umflatura numita ,, con salivar� in jurul  careia apare o zona de culoare galbuie. Adesea frunza atacata se ingalbeneste, se rasuceste si se usuca, de la locul intepaturii atarnand ca o sfoara. Uneori spicul ramane in burduf iar cand apare, are aristele ondulate si poate fi partial sau total steril, albit, aspect care se intalneste frecvent la varful spicelor. Boabele atacate sunt sistave, zbarcite sau daca nu sunt deformate, poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Calitatea productiei este mult diminuata.

Combatere
Se face la avertizare atat pentru adultii hibernanti cat si pentru larve. Pentru combatere se utilizeaza insecticide ca: Decis 2,5 EC, Decis 25 WG, Calypso 480 SC, Proteus OD 110.

Plosnita graului
Plosnita graului pe spic Plosnita graului
SURSA- BAYER CROP SCIENCE – ROMANIA

Specificitatea cultivarii rapitei de toamna pe solurile alcaline.

joi, 6 mai, 2010

Pentru asigurarea unui management tehnologic optim la cultura de rapita , este important sa cunoastem conditiile pedologice concrete din zona de cultura si bineinteles limitarile impuse de acestea. Spre exemplu in zona Dobrogei centrale si de nord ,  datorita tipului de sol predominant alcalin , tehnologia de cultura a rapitei si in special fertilizarea, trebuie sa tina seama de conditiile pedologice  zonale. De aceea am considerat utila reamnitirea caracteristicilor  specifice acestor soluri.

•Din punct de vedere al PH-ului  , pentru cultura rapitei ,optimul  este 7-8 (dupa cercetarile efectuate de DAVIDESCU & colab. 1981)
•Solurile alcaline au o aerare buna , ceea ce determina un raport intre anionul nitric- NO3 si cationul amoniu- NH4 in favoarea  anionului nitric-NO3.
•De asemenea solurile alcaline au continut mare de sodiu schimbabil aceasta caracteristica determinand retinerea puternica a apei  sub forma de apa inaccesibila plantelor(apa de gonflarea a coloizilor) si mai putin ca apa capilara sau gravitationala accesibila plantelor. Cand coloizii  solului se deshidrateaza acesta se usuca puternic si se intareste devenind impermeabil pentru radacinile plantelor , de asemenea porozitatea  capilara si totala scade sub 30 %.
•Alcalinitatea ridicata( asociata cu uscarea solului) maresta presiunea osmotica a solutiei solului , peste 15 at cat este forta de suctie a radacinilor ,  ceea ce determina – seceta fiziologica- si reducerea absorbtiei anionului nitric NO3 si cresterea absorbtiei cationului amoniu NH4 care insa este in cantitate mai mica in solurile alcaline. Ca urmare varfurile radiculare  devin mucilaginoase si isi stopeaza cresterea. Sensibilitatea cea mai mare a palntelor la alcalinizare se manifesta la germinare(intarzie germinarea- Axenova-1975) si imediat dupa germinare , mai sensibile in acest sens fiind leguminoasele si mai rezistente gramineele.
•Pragul de toleranta la salinitate al rapitei este de 600-800 ppm si depinde de PH si de natura sarurilor din solutia solului. Asfel , in solurile cu un continut de carbonatii – CaCO3 – in solutia solului ridicat pot aparea fenomene de fitotoxicitate la cultura de rapita ,in timp ce pe solurile cu un continut mai mare de sulfati – SO4-aceasta fitotoxicitate este mult mai mica sau inexistenta.
•Ca urmare pe solurile alcaline se recomanda folosirea ing. chimice cu reactie fiziologica acida cum ar fi, sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 sau azotatul de amoniu NH4NO3 (conform experientelor lui Gh. Sandu-1978-privind efectul  ing. cu azot pe soluri alcaline). Mai nou pentru fertilizarea faziala cu foarte bune rezultate, la cultura de rapita poate fi utilizat si ingrasamantul Timazot 30 – cu urmatarea compozitie -30%N+25%SO3+2%MgO.
Pentru optimizarea sistemului de fertilizare , primul pas cu care trebuie sa incepeti tebuie sa fie cartarea pedologica si agrochimica a solului. In acest sens puteti aplela la OJSPA – judetene , costurile unei asemenea lucrari fiind modice in comparatie cu beneficiile pe care le aduce pentru ferma d-voastra , din punct de vedere tehnologic si implicit economic.

ENTOMOFAUNA DAUNATOARE LA CULTURA DE RAPITA

vineri, 16 aprilie, 2010

Amadeus – Freedom

ENTOMOFAUNA DAUNATOARE LA CULTURA DE RAPITA Datorita crestereii an de an asuprafetelor de rapita cultivate la nivel national , entomofauna daunatoare a cestei culturi a proliferat in mod alarmant. Ca urmare in aceasta perioada , culturile de rapita sunt atacate masiv de daunatori specifici , cele mai mari pagube fiind produse de – MELIGETHES AENEUS (Gandacul lucios al rapitei) , CEUTORRINCHUS NAPI(Gargarita tulpinilor de rapita) si ATHALIA ROSAE(Viespea rapitei). In acest sens monitorizarea culturilor de rapita este obligatorie , in vederea aplicarii la timp a tratamentului cu insecticidele necesare. In functie de gradul de atac , sunt recomandate urmatoarele produse – LAMDEX 5 EC – 0,2 L/HA , KAISO SORBIE 5 WG– 150 G /HA , KARATE ZEON – 0,15 L /HA sau BISCAYA 240 OD – 0,25 L/ha .Desigur in piata mai sunt si alte produse similare ca substanta activa , dar cu alte denumiri comerciale , insa din experienta proprie recomand utilizarea unuia din cele sus mentionate.Pentru a putea obtine efectul dorit, foarte importanta este , respectarea instructiunilor de utilizare a produselor , inscriptionate de producator pe eticheta acestora . De asemenea , la fel de importanta este respectarea tuturor restrictiilor legate de aplicarea pesticidelor in general , incepand cu cele de mediu si terminand cu cele de protejare a entomofaunei utile (in speta albinele) . Va urez succes in lupta cu insectele daunatoare si blandete fata de insectele utile.

FERTILIZAREA CULTURILOR DE TOAMNA

luni, 15 martie, 2010

Stimati fermieri , importanta fertilizarii in managementul unei culturi este binecunoscuta.Conform FAO , intre 40 si 60 % din sporul total de recolta la nivel global , este asigurat de utilizarea ingrasamintelor. Tehnologiile agricole performante , includ obligatoriu utilizarea unor ingrasaminte chimice de ultima generatie .Importanta este de asemenea , identificarea exacta a situatiei agrochimice si pedologice din ferma dumneavoastra. De aceea trebuie efectuata cartarea agrochimica si pedologica a solelor , operatiune deloc costisitoare , dar extrem de utila.

fertilizarea

aplicarea ingrasamintelor chimice