Terenurile arabile din Romania – foarte atractive pentru investitorii austrieci.

20 martie, 2012

Harald Strassner din Pöttsching, consilierul unui investitor austriac în România a povestit pentru portalul ce ştiri că experienţa a fost una pozitivă până acum. Lucrează de mai mulţi ani în agricultura biologică, se ocupă de o suprafaţă agricolă în Ungaria şi, de ceva vreme, împreună cu alţi câţiva colegi din landul austriac Burgenland, desfăşoară activităţi agricole şi în România. Aici se îngrijeşte de o suprafaţă agricolă de 630 de hectare, aflată în sud-vestul ţării.

Potrivit lui, experienţa din România a fost o provocare fascinantă, iar România este o ţară sigură. La fel ca în orice alt stat din Europa şi în România trebuie acordată atenţie demersurilor administrative. Procesele administrative sunt poate un pic mai complexe şi nu foarte bine organizate, dar sunt în mare parte sigure, a adăugat acesta. Mai mult, colegii din România au de profitat de pe urma investiţiilor, preluând know-how-ul austriac şi învăţând cum îşi pot îmbunătăţi activităţile.

De la demararea procesului de privatizare din anii 90, agricultura românească este structurată pe suprafeţe mici. Ţara are o suprafaţă agricolă totală de zece milioane de hectare, dintre care numai jumătate este folosită. Terenul este mai bun în comparaţie cu cel din Austria şi mai ieftin, fapt ce atrage în mod evident investitori, scrie ORF Burgenland.

sursa- Recolta .eu

AGRICULTURA – campioana absorbtiei de fonduri europene.

14 martie, 2012

Firmele româneşti din agricultură au luat până în prezent fonduri europene în valoare totală de 3,7 miliarde de euro, sumă ce corespunde unui grad de absorbţie de 37% din banii pe care România îi are la dispoziţie în perioada 2007-2013.

Rata de absorbţie este de 37% în acest moment. Anul acesta are o ţintă agresivă pentru fondurile europene de 2,5 miliarde de euro, adică 40% din cele 6 miliarde de euro asumate de Guvern. Pe primul trimestru vom face plăţi de 1 miliard de euro şi suntem foarte aproape de acest nivel, a declarat Stelian Fuia, ministrul agriculturii, la un seminar de profil.

Deşi Agricultura are una dintre cele mai mari rate de absorbţie a banilor europeni ministrul Fuia spune că ritmul poate fi accelerat.

Una dintre problemele este lipsa de priorităţi. La momentul negocierilor cu Uniunea Europeană nu am avut priorităţi clare. Vom realoca în următoarea perioada 750 de milioane de euro de la programele de finanţare europeană cu mai puţină cerere către cele unde sunt cereri foarte multe. În următoarea perioadă vom deschide sesiuni de depuneri (moment în care cei care vor fonduri europene pot depune proiectele) în valoare de 1,5 miliarde de euro, a adăugat Fuia.

Producătorii agricoli din România au la dispoziţie în perioada 2007-2013 aproximativ 10 miliarde de euro din bani europeni prin intermediul proiectelor de investiţii pe fonduri europene pentru agricultură. Din aceşti bani, 8 miliarde de euro sunt bani „curaţi” de la Uniunea Europeană, restul fiind de la bugetul de stat.

SURSA: Ziarul Financiar

 Parteneriate pentru inovare: pentru a stimula competitivitatea europeană sunt prezentate noi propuneri pe tema agriculturii

5 martie, 2012

Securitatea alimentară este una dintre principalele probleme ale lumii în anii care vor veni, având în vedere că FAO preconizează o creștere cu 70% până în 2050 a cererii de produse alimentare la nivel de glob, însoțită de o creștere accentuată a cererii de hrană pentru animale, fibre, biomasă și biomateriale. Această problemă este însă însoțită de o încetinire a creșterii productivității, în mare parte din cauza unei reduceri a investițiilor în cercetarea agricolă, și de o presiune mai mare asupra mediului și a resurselor noastre naturale. De exemplu, 45% din solurile europene se confruntă cu probleme de calitate. Circa 40% din terenurile agricole sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați, iar în ultimii 20 de ani, numărul păsărilor de câmp a scăzut cu 20-25%.

Pe scurt, principala problemă a agriculturii în viitor nu este doar să producă mai mult, ci și să facă acest lucru într-un mod mai sustenabil.

Aceste probleme nu vor fi soluționate fără a da un imbold puternic cercetării și inovării și mai ales prin punerea în legătură a cercetătorilor, a agricultorilor și a altor părți implicate; astfel, putem accelera ritmul transferului de tehnologie de la știință la practica agricolă, iar știința poate obține din partea sectorului agricol un feedback mai sistematic cu privire la necesitățile practice.

Parteneriatul european pentru inovare intitulat „Productivitatea și sustenabilitatea agriculturii” urmărește să ofere o interfață de lucru între agricultură, bioeconomie, știință și alte discipline la nivel național, regional și la nivelul UE. Acest parteneriat va servi, de asemenea, drept catalizator pentru a crește eficacitatea acțiunilor aferente inovării sprijinite prin politica de dezvoltare rurală, precum și a cercetării și inovării în Uniune.

S-au identificat două obiective principale pentru acest parteneriat european pentru inovare, și anume promovarea productivității și a eficienței sectorului agricol (inversarea recentei tendințe de diminuare a câștigurilor de productivitate până în 2020) și sustenabilitatea agriculturii (garantarea funcționalității solurilor la un nivel satisfăcător până în 2020).

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală a declarat: „În viitor, principala provocare pentru agricultură este nu numai cum să producem mai mult, ci și cum să producem mai bine. În acest scop, va fi esențial să existe o cercetare și o inovare orientată spre cerere și o mai bună diseminare a bunelor practice.”

SURSA -recolta .eu.

Seceta accentuata in sudul si sud-estul tarii – sorgul poate fi solutia salvatoare pentru fermieri.

19 decembrie, 2011

Ceea ce incepe prost , continua la fel de prost , cu speranta ca poate se va termina satisfacator. Cam asa ar putea fi caracterizata aceasta toamna si implicit anul agricol care a debutat odata cu ea.  Fermierii trebuie sa-si revizuiasca din mers strategia  , in conditiile in care nici iarna , nu va aduce precipitatiile mult asteptate . Dupa o toamna in care cultura de rapita a fost imposibil de infiintat datorita secetei , speram ca macar cerealele paioase sa treaca cu bine de aceasta iarna si primavara sa ne ofere conditii bune pentru infiintarea culturilor de floarea soarelui si porumb. Prognozele nu sunt insa de loc optimiste.  Asfel, estul, sudul, sud-estul şi local în vestul ţării este ameninţat de secetă. Administraţia Naţională de Meteorologie semnalează fenomenul de secetă în aceste zone. La inceputul lunii decembrie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-50 de centimetri, în cultura grâului de toamnă se situa în limite satisfăcătoare şi apropiate de optim, în zonele de cultură din centrul si nordul tarii. Deficite de apă în sol se înregistrează pe suprafeţe agricole extinse din estul, sud-estul, sudul şi vestul ţării, adica in zonele cu cele mai mari suprafete cultivate.

Seceta in Dobrogea

Seceta in Dobrogea

Estimarea meteorologică pe termen mediu evidentiaza  faptul că, în a doua parte a lunii decembrie se întrevăd precipitaţii, predominant sub formă de ploaie, la scara întregii ţări, mai însemnate cantitativ în regiunile din Vestul, Nordul şi centrul teritoriului. În condiţiile menţionate, se va semnala în continuare fenomenul de secetă moderată, puternică şi izolat extremă, în estul, sudul, sud-estul şi local în vestul ţării. Cred ca asta este cea mai mare problema cu care se vor confrunta fermierii dobrogeni si nu numai in perioada urmatoare . Structura de culturi va trebui regandita si luate in considerare speciile rezistente la seceta cum ar fi sorgul pentru boabe. Anticipand aceasta desfasurare a lucrurilor, companiile producatoare de seminte – Caussade semences , Euralis seminte si RAGT seminte – au lansat deja ofertele pentru primavara 2012 , oferte care includ un portofoliu generos de hibrizi de sorg.

Cu speranta ca Dumnezeu , nu va uita de noi si va trimite si in aceste zone ploile sau ninsorile mult asteptate , si pentru a ramane in continuare optimisti , este bine de retinut ca sorgul pentru boabe poate fi o solutie pentru fermieri intr-un an dificil asa cum este prognozat anul 2012.

ing. Stelian Toma

ASOLAMENTUL – un element cheie in managementul tehnologic al unei exploatatii agricole.

2 noiembrie, 2011

Managementul tehnologic corect al unei exploatatii agricole , indiferent de marimea ei , trebuie in mod obligatoriu fundamentat pe considerente agrotehnice si fitotehnice .  In acest sens , fiecare cultura are specificitatea sa , vizavi de o anumita premergatoare in asolamentul in care este incadrata . Desi este binecunoscuta importanta rotatiei culturilor in cadrul unui asolament corect intocmit , tot mai multi fermieri din pacate , neglijeaza acest lucru.

Cauzele sunt multiple , plecand de la conditionarile de ordin comercial , care tin de eficienta economica a unei culturi sau de cererea pietei si terminand cu situatiile in care datorita schimbarilor de proprietate sau de administrare (arendare-concesionare) este practic imposibil de realizat un asolament corespunzator.

Folosirea rationala a terenurilor agricole , respectiv mentinerea si cresterea capacitatii de productie a acestora , este un concept extrem de complex care inglobeaza o serie de practici agricole , bazate pe cunoasterea aprofundata a relatiilor planta-sol-mediu . Optimizarea acestor relatii in cadrul agro-ecosistemului , include solutionarea diferentiata a problematicii legate de amplasarea si rotatia culturilor , sistemul de lucrare a solului si tehnologia de cultura aplicata .

In Romania zilelor noastre sunt foarte putine exploatatii agricole in care structura de culturi este stabilita plecand de la considerente si limitari de ordin agro-fitotehnic , asa cum ar fi normal . Din ratiuni comerciale , in opinia mea gresit aplicate , structura de culturi in cele mai multe exploatatii este impusa de factori care nu au  nimic in comun cu agronomia .

Este arhi cunoscut faptul ca odata cu expansiunea culturii de rapita in tara noastra , in ultimii ani , pe fondul mentinerii suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui , asistam la generalizarea la nivel de exploatatii agricole a unui asolament de trei ani : Floarea-soarelui – Grau/orz – Rapita .

Chiar daca pe termen scurt o asfel de rotatie impusa de cerintele pietei , poate fi benefica din punct de vedere economic , pe termen mediu si lung insa urmarile sunt nefaste si deloc greu de anticipat. As aminti aici numai proliferarea  bolilor comune pentru floarea-soarelui si rapita cum ar si –Sclerotinia sclerotiorum(putregaiul alb) , Alternaria (alternarioza) si aparitia de rase specializate rezistente la fungicidele utilizate in mod curent , extinderea arealului de raspandire a Orobanche (lupoaia) si nu in ultimul , cresterea cheltuielilor impuse de intensivizarea tehnologiei de cultura care trebuie sa includa seminte si pesticide de ultima generatie , capabile sa faca fata presiunii ridicate de atac a patogenilor sus amintiti.

Sunt  multe situatile in care fara a mai tine cont de tipul de sol , de reactia solului , planta  premergatoare si postmergatoare in asolament , etc., recomandarile unor “tehnologi” mai mult sau mai putin avizati , includ produse (pesticide sau ingrasaminte) care deterioreaza uneori grav capacitatea de productie a solului respectiv.

In acest sens , deosebit de importanta este efectuarea unui studiu pedologic si agrochimic al solului , studiu care pe langa fapul ca ofera o oglinda exacta a situatiei pedo-climatice din arealul exploatatiei agricole , include si recomandari tehnologice specifice legate de fertilizare , structura de culturi si asolamentul optim in zona respectiva.

Costurile unui asfel de studiu , care poate fi efectuat de OJSPA-urile din fiecare judet , sunt modice comparativ cu beneficiile ulterioare.Cu alte cuvinte , ar trebui reconsiderata importanta asolamentului si a roatiei culturilor , in cadrul exploatatiei agricole , plecand de la urmatoarele considerente tehnice :

– Pentru cultura de floarea-soarelui ,rezultatele cele mai bune se obtin intr-un asolament de 6 ani in care sa urmeze dupa premergatoare – cereale de toamna sau primavara. Nu se cultiva dupa soia, fasole , in si rapita , datorita bolilor comune si nici dupa tutun si canepa , speciiatacate de Orobanche.Floarea-soarelui nu trebuie sa revina pe acelasi teren  decat dupa un interval de minim 4 ani.

– Cultura de rapita , este recomandat sa revina  pe acelasi teren dupa un interval de cel putin 3 ani. In cazul in care sola respectiva a fost infestata cu Sclerotinia , intervalul; de revenire este de minim 6-7 ani. Premergatoarele cele mai indicate in asolament pentru rapita sunt : cerealele paioase , mazarea si borceagul de toamna. Nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, datorita bolior comune.

– Pentru cultura de grau asolamentul optim este cel de 4-5 ani , iar plantele premergatoare favorabile sunt in ordine : leguminoasele , rapita de toamna , soia , floarea-soarelui si porumbul timpuriu.Monocultura de grau este acceptata 2 ani si numai la culturile destinate consumului.

– Pentru cultura de orz , respectarea unei rotatii corespunzatoare asigura sporuri de productie de 20%.Premergatoarele sunt in general aceleasi ca pentru cultura de grau , iar monocultura este contraindicata.

– Cultura de porumb realizeaza cele mai eficiente productii in asolamente de 4-6 ani , dupa premergatoare cum ar fi : leguminoasele si cerealele paioase . Sunt contraindicate ca premergatoare sorgul si iarba de sudan.

In esenta , respectarea acestor conditii agro-fitotehnice la intocmirea asolamentului in cadrul exploatatiei agricole , pe fondul aplicarii unor tehnologii de cultura rationale , adaptate la specificitatea zonei , reprezinta garantia obtinerii unor productii superioare , cantitativ si calitativ in contextul unei protectii reale a agroecosistemului local.

Drd.ing. Stelian Toma.

Optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita de toamna , in conditiile din Podisul central nordic al Dobrogei.

29 august, 2011

Din considerente economice, de protectia mediului si nu in ultimul rand stiintifice, agricultorii trebuie sa gestioneze cat mai corect folosirea ingrasamintelor chimice in cadrul tehnologiilor de cultura.             Cunoasterea temeinica a problematicii legate de raportul – planta – sol – ingrasaminte  – recolta – mediu – corelata cu controlul starii de aprovizionare cu nutrienti , prin stabilirea judicioasa si diferentiata a unor doze echilibrate de ingrasaminte , adaptate specificitatii locale ,sunt elemente absolute necesare pentru adoptarea celei mai bune strategii de fertilizare pentru o anumita cultura , in spiritul – bunelor practice agricole.

In esenta , alegerea unei strategii de fertilizare fundamentata stiintific , are ca scop optimizarea conditiilor de nutritie si fertilizare a solurilor si plantelor , pentru sporirea nivelului cantitativ si calitativ al productiilor obtinute la unitatea de suprafata. Evident ca trebuie tinut cont de toate demersurile stiintifice anterioare , desfasurate in acest sens si care au avut rezultate relevante cu aplicabilitate in practica  agricola.

Cercetarile si experientele realizate pe plan mondial si in tara noastra , au permis acumularea de date stiintifice referitoare la interdependenta existenta intre , influenta factorilor de vegetatie , inclusiv a – nutrientilor – asupra cresterii si dezvoltarii plantelor  si asupra evolutiei insusirilor de fertilitate ale solurilor.

Referindu-ne la cultura de rapita , trebuie mentionat faptul ca este printre  cele mai importante plante oleaginoase din lume , ocupand locul III dupa soia si palmier. Desi in urma cu 15-20 ani , interesul pentru aceasta cultura era foarte scazut , in prezent datorita progreselor in ameliorare si tehnologie, ca urmare a cresterii consumului de ulei , cu multiple intrebuintari ( biodiesel ,industrie , alimentatie), rapita a devenit o cultura foarte rentabila.

Ca urmare a mediului concurential din ce in ce mai pregnant, a aparut necesitatea ca fiecare exploatatie agricola sa-si adapteze tehnologia de cultura la rapita, plecand de la specificitatea pedo-climatica din arealul sau , in asa fel incat , sa atinga cel mai inalt nivel al randamentului  pe unitatea de suprafata in conditii de profitabilitate economica.

Materialul bibliografic existent cu privire la comportamentul diferitelor cultivare de rapiță, sub influența diferitelor doze de fertilizare , in  Romania , nu este unul prea bogat in date științifice, referitoare la sporul de recolta determinat de utilizarea ingrasamintelor chimice.        Din acest motiv, consideram ca se impune necesitatea efectuării de studii stiintifice, care sa contribuie la optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita in directa concordanta cu conditiile ecologice zonale.

In concluzie , scopul principal al cercetarilor noastre referitoare la optimizarea sistemului de fertilizare la cultura de rapita pe kastaniozomul tipic calcic luto-nisipos din podisul central-nordic al Dobrogei , este acela de a identifica si de a fundamenta stiintific , principii si metode noi de folosire rationala si eficienta a ingrasamintelor chimice la cultura de rapita, care incadrate in contextul unei tehnologii de cultura specifice zonei , sa conduca in final la sporuri cantitative si calitative de productie.

La nivel mondial , marile companii producatoare de samanta , au obtinut varietati de rapita cu o germoplasma de inalta calitate , adaptata diferitelor conditii climatice . Au fost asfel omologati  hibrizi ultra-performanti , cu o genetica superioara si caractere agronomice importante cum ar fi – rezistenta la iernare , toleranta la seceta , rezistenta la boli , inflorirea timpurie , insertia superioara a silicvelor , etc.

Materialul biologic pe care s-a efectuat experimentarea , a fost hibridul Triangle – KWS, care se caracterizează prin vigoare superioară în primele faze de vegetaţie şi rezistenţă foarte bună la ger şi iernare. De asemenea, are un start foarte bun la reluarea vegetaţiei în primăvară.

Hibridul Triangle Kws

Hibridul Triangle Kws

Caracteristici morfo-fiziologice

  • Hibrid semitardiv
  • Conţinut mediu de ulei – 40 – 43%
  • Potenţial de producţie – până la 4.5 t/ha
  • Vigoare foarte bună în primele faze de vegetaţie
  • Talia plantelor – medie
  • Ramificarea tulpinii – foarte bună
  • Rezistenţă bună la cădere
  • Rezistenţă bună la scuturare
  • Rezistenţă bună la Phoma lingam
  • Toleranţă foarte bună la secetă
  • Rezistenţă foarte bună la ger şi iernare

Caracteristici tehnologice

Densităţi recomandate – în general la hibrizi densităţile recomandate sunt cu cca 20% mai mici decât în cazul soiurilor, astfel că recomandăm o densitate de 50 – 70 boabe germinabile/m2, astfel încât să asigurăm la recoltare 35 – 45 (cel mult 50) plante/m2.

Metodele de cercetare utilizate

În ceea ce privește prelucrarea statistică a datelor de producție înregistrate, acestea au fost prelucrate după modelul experienţelor polifactoriale, numărul repetițiilor fiind de trei. Variantele experimentate:

Campul de cercetare Cerna TL. 2008

Campul de cercetare Cerna TL. 2008

Factorul A: Doza de fertilizare cu K2O cu trei graduări și anume:

– a1 – K2O 0;

– a2 – K2O 50;

– a­3 – K2O 100.

Factorul B: Doza de fertilizare cu N, cu cinci graduări și anume:

– b1 -N 0;

– b2 -N 16;

– b3 -N 50;

– b4 -N 100;

– b5 -N 150.

Din combinațiile celor doi factori au rezultat 15 variante și anume:

– a1b1 – K2O 0, N 0;

– a1b2 – K2O 0, N 16;

– a1b3 – K2O 0, N 50;

– a1b4 – K2O 0, N 100;

– a1b5 – K2O 0, N 150;

– a2b1 – K2O 50, N 0;

– a2b2 – K2O 50, N 16;

– a2b3 – K2O 50, N 50;

– a2b4 – K2O 50, N 100;

– a2b5 – K2O 50, N 150;

– a3b1 – K2O 100, N 0;

– a3b2 – K2O 100, N 16;

– a3b3 – K2O 100, N 50;

Referitor la elementele de producție studiate, acestea au fost prelucrate după metoda șirului de variație, martorul experienței fiind considerat varianta nefertilizată (K2O 0, N 0). Aceste elemente au fost:

  • pl./m2 la răsărit
  • pl./m2 la desprimăvărare
  • pl./m2 la recoltare
  • nr. mediu ramific./pl.
  • nr. mediu flori/pl.
  • nr. mediu silicve/pl.
  • nr. mediu boabe/pl.
  • prod. medie/pl. (g)
  • prod. medie/m2 (kg)
Dintre indicii de calitate ai seminței studiați, amintim:
  • umiditatea la recoltare (%)
  • masa hectolitrica (MH)
  • masa 1000 boabe (MMB) (g)
  • conţinutul de ulei (%)
Analiza variabilității producţiei medii/ha (kg/ha)

Factorul A a influențat în mod decisiv producția de rapiță, la variantele fertilizate cu cea mai ridicată doză de K2O consemnându-se cea mai mare diferență, respectiv una distinct semnificativă de 670,5 kg/ha comparativ cu varianta martor nefertilizată

Influenţa factorului A (doza de K2O)

asupra producţiei de rapiţă pe Kastanoziom (media 2008-2010)

Factorul A

(doza de fertilizare cu K2O)

Producţia Semnificaţia
kg/ha % d
a1 – K2O 0 (Mt.) 2092,9 100 – –
a2 –K2O 50 2355,4 112,6 262,4 –
a3– K2O 100 2763,5 132,0 670,5 **
DL 5%=339,47 kg/ha; DL1%=459,63 kg/ha; DL 0,1%=769,15 kg/ha

Referitor la influența factorului B asupra producției de rapiță, martorul experienței a înregistrat o producție de 2076,11 kg/ha, dintre cele cinci variante fertilizate cu diferite doze de N, numai b5 a realizat un spor semnificativ asigurat statistic de 465,66 kg/ha comparativ cu martorul experienței

Influenţa factorului B (fertilizarea cu N)

asupra producţiei de rapiţă pe Kastanoziom (media 2008-2010)

Factorul B

(Fertilizarea cu azot)

Producţia Semnificaţia
kg/ha % d
b1– N 0 (Mt.) 2076,11 – – –
b2-N 16 2316,60 111,56 240,44 –
b3-N 50 2440,72 117,53 364,69 –
b4-N 100 2401,94 115,65 325,89 –
b5 -N 150 2541,77 122,40 465,67 *
DL 5%=370,18 kg/ha; DL 1%=489,11 kg/ha; DL 0,1%=785,16 kg/ha

drd.ing. Stelian Toma.

Performanta in agricultura vs Interferenta politica.

2 iulie, 2011

Deţine 2,2%din suprafaţa agricolă a României, însă dă 4% din producţia agricolă a ţării. Producţia fermei e atât de mare încât poate asigura consumul de pâine de peste an al Clujului şi Timişoarei luate la un loc. Pământul e lucrat cu cele mai puternice tractoare din lume şi cu utilaje prototip, unicate la nivel mondial. În cei mai buni ani producţia a urcat până la 16.000 kg de porumb şi 8.100 kg de grâu la hectar.

În ciuda performanţelor economice, exploataţia agricolă „Insula Mare a Brăilei” este cunoscută românilor mai degrabă prin prisma scandalurilor politice în care a fost implicată. Aflată astăzi în administrarea controversatului om de afaceri Culiţă Tărâţă, ferma dintre cele două braţe ale Dunării scoate producţii record şi încheie afaceri cu firme din toată lumea.

insula-mare-a-brailei

Îndiguită şi desecată cu investiţii şi eforturi enorme în anii ‘60-‘70, insula prezintă două atuuri majore faţă de alte ferme. Întâi de toate este înconjurată din toate părţile de apă dulce: „Suntem binecuvântaţi. Dunărea e Nilul nostru. Nu este loc în insulă unde să nu ai acces la apă atât pentru irigaţii, cât şi pentru transport. La recoltat încărcăm producţia pe barje şi o livrăm la costuri de 10 ori mai mici decât pe uscat”, explică Lucian Buzdugan, directorul general al Insulei Mari a Brăilei.

Al doilea atu este sistemul de irigaţii. Insula Mare a Brăilei (IMB) este singurul loc din România unde din ogor răsar hidranţi cu apă proaspătă sub presiune. Uriaşul sistem de irigaţii constă dintr-o serie de „râuri artificiale” impermeabilizate cu dale de beton, prin care pe vreme secetoasă se pompează apă din Dunăre, care mai apoi curge gravitaţional către centrul insulei.

Apa este apoi preluată de nişte staţii de pompare mai mici, care o introduc sub presiune într-o uriaşă reţea subterană de tuburi de azbociment cu o lungime de 1.322 km. Conductele comunică cu suprafaţa prin hidranţi, în medie câte 4 pe fiecare hectar.

La aceşti hidranţi, în epoca socialistă erau conectate „celebrele” instalaţii de stropit din aluminiu, care au fost furate după revoluţie, ca în toate regiunile irigate ale României. În schimb, reţeaua de conducte subterane, deşi parţial a fost vandalizată, a rămas în bună măsură funcţională după ‘90.

În prezent, deşi sistemul de irigaţii funcţionează doar pe 70% din IMB, aceasta reprezintă de departe cea mai mare suprafaţă irigată din România. Pentru udare se folosesc 250 de pivoţi, instalaţii al căror braţ de stropire se învârte în jurul unui ax asemenea unei limbi de ceas gigantice, care poate atinge şi 500 de metri lungime.

Privit din aer, spectacolul ploii artificiale e copleşitor, insula părând un ceas enorm care are sute de cadrane gigantice, cu limbile îndreptate fiecare în altă direcţie şi care se învârte fiecare în ritmul ei, durata unui ciclu de rotaţie complet fiind de ordinul zilelor. Cadranele “ceasului agricol” au diferite mărimi, nuanţe şi culori, în funcţie de locul de amplasare a instalaţiilor rotative de stropit: „în lanuri de grâu, în câmpuri de soia sau porumb”.

Acolo unde cultura şi-a primit doza de ploaie artificială, culoarea plantelor este mai închisă şi mai intensă comparativ cu nuanţa mai pală a „feliei” din ogor care n-a fost încă stropită cu picături de apă din Dunăre. Deşi toate instalaţiile de irigat sunt controlate de computer, când asculţi de aproape răpăiala blândă a stropilor pe frunzele de porumb, uiţi pentru o clipă că-i doar o ploaie artificială.

sursa- recolta .eu si romania libera.

CREDITE – pentru fermierii beneficiari ai ajutoarelor de stat APIA.

2 iulie, 2011

Banca Comerciala Carpatica lanseaza “Creditul APIA” destinat fermierilor, beneficiari ai ajutoarelor de stat. Obiectivul produsului este finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatii curente. Potrivit bancii, categoriile de clienti eligibili, care pot accesa aceste credite, sunt reprezentate de persoane juridice si asimilate acestora care detin, cresc sau exploateaza pasari sau porcine, individual sau in forme juridice, in scopul obtinerii productiei agricole.


Pentru a putea accesa un astfel de credit, trebuie sa stiti ca Banca Comerciala Carpatica solicita clientilor, drept garantii, cesiune de creanta pe care beneficiarii le au fata de APIA. Mai exact, sumele cuvenite beneficiarilor ajutoarelor de stat APIA pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar in favoarea bunastarii pasarilor, respectiv a bunastarii si protectiei porcinelor, conform Adeverintelor eliberate de APIA si garantia FGCR. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA acopera pana la 80% din garantiile creditului, in functie de subventia pentru care se acorda imprumutul.
Perioada de creditare se deruleaza pana la incasarea ajutoarelor de stat, iar suma finantata este de pana la 100% din subventia aprobata de APIA, suma maxima fiind de 5.000.000 lei.


sursa: bankingnews.ro

Epicometis hirta – gandacul paros , face ravagii in culturile de rapita din S-E tarii

16 mai, 2011

Pentru ca un necaz nu vine niciodata singur , dupa o iarna atipica si prelungita , care a decimat culturile de rapita , cele care au mai ramas sunt atacate in aceasta faza (inflorire-polenizare) de un daunator care pana acum 2-3 nu creea nici un fel de probleme cultivatrilor de rapita- Gandacul paros – Epicometis hirta .

Tocmai din acest motiv consider utila o trecere in revista a biologiei si a modului de combatere a acestui daunator.

Raspandire

Gandacul paros este un coleopter comun, semnalat frecvent in zonele de stepa si silvostepa si care ataca frecvent pomii, vita de vie si cruciferele in perioada infloritului.

GANDACUL PAROS

Descriere

Adultul are corpul de 10-12 mm lungime, de culoare negru-mat, acoperit cu peri fini, desi, alb-galbui. Elitrele sunt cenusii-negricioase, cu 6-8 pete mici, albe, dispuse neregulat. Tibiile picioarelor anterioare sunt prevazute cu trei dinti. Oul este alb, rotund. Larva este de tip scarabeiform (groasa, in forma de C), alb-galbuie, cu capul brun. Pupa este alb-galbuie, de 13-16 mm lungime.

Biologie si ecologie

Specia prezinta o singura generatie anuala si ierneaza in stadiul de adult in sol. Adultii hibernanti apar primavara devreme si zboara mai ales in zilele insorite, iar noaptea se retrag in sol. Perioada de zbor dureaza 3-4 luni (aprilie-iulie). Fiecare femela depune in medie 40 oua in sol. Incubatia dureaza 1-2 saptamani iar dezvoltarea larvara ca. 2 luni. Noii adulti apar in august-septembrie, dar raman in lojele pupale construite din particule de sol pana in primavara anului urmator.

Plante atacate si mod de daunare

Specie polifaga, prefera pomii fructiferi dar ataca in perioada infloritului si vita de vie, iar in ultimii ani rapita si alte crucifere. In anii de invazie, daunele produse organelor florale sunt semnificative.

Prevenire si combatere

Combaterea insectei este in general dificila si riscanta, deoarece ataca in perioada infloritului, cand trebuie sa protejam entomofauna utila. Pe langa insecticidele care menajeaza polenizatorii (ex. Biscaya), se pot utiliza si alte metode: feromonii sexuali specifici care atrag masculii; specii parazitoide precum viespea de stepa (Scolia hirta), care trebuie protejata deoarece paraziteaza larvele gandacilor din genul Epicometis.

Sursa- www.Bayer CropScience.ro

INCALZIREA GLOBALA = SECETA.

14 aprilie, 2011

Expertiză. Roxana Bojariu, de la Comisia pentru Schimbări Climatice a ONU, spune cum ne va afecta încălzirea globală.                                                                                                                                                                                                         Vremea neobişnuit de rece pentru această perioadă din România ar putea fi pusă pe seama încălzirii globale? Deşi sună paradoxal se pare că da. Experţii de la ONU spun că locuitorii din toată Europa ar trebui să se obişnuiască cu schimbări majore ale vremii şi cu fenomene extreme.

SECETA

Zbigniew Kundzewicz, autorul capitolului privind resursele de apă din cadrul raportului întocmit de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice (IPCC), a prezentat ieri câteva scenarii îngrijorătoare legate de Europa de Est. Omul de ştiinţă polonez a precizat că zona va fi supusă unor schimbări climatice majore care vor implica creşterea deficitului de apă în lunile de vară, tot mai fierbinţi. Datorită perioadelor mai lungi de secetă, agricultura va avea de suferit. Din cauza debitelor mici ale râurilor, producţia energiei electrive va scădea cu până la jumătate.

Cum pot fi interpretate aceste previziuni

Roxana Bojariu a fost colegă cu Zbigniew Kundzewicz, în cadrul Comisiei pentru Schimbări Climatice. Admite că „deficitul de precipitaţii va avea impact asupra debitelor râurilor şi nivelurilor lacurilor de acumulare.” Cercetătorul român crede însă că o scădere cu până la 50% a producţiei energetice din cauza secetei pare mare chiar şi dacă am vorbi de sfârşitul acestui secol.

România urmează tendinţa climatică a Europei. „Experimentele analizate până acum arată că schimbări în frecvenţa şi intensitatea unor fenomene extreme – secete şi inundaţii rapide – însoţesc schimbările climatice şi în cazul României. Sunt însă necesare noi cercetări, cu echipe interdisciplinare, pentru a evalua impactul schimbării climatice asupra producerii inundaţilor rapide în România”, ne-a precizat Bojariu.

Mai cald în toate anotimpurile

Ce concluzii se pot formula totuşi pentru cazul particular al României? Roxana Bojariu spune cum vom fi afectaţi: „Proiecţiile vitoare realizate cu generaţia actuală de modele climatice sugerează că iernile, vor fi, în medie, mai blânde, fără ca precipitaţiile să cunoască o diminuare semnificativă (spre deosebire de cazul verii). Numărul de zile cu îngheţ la sol va avea o tendinţă de diminuare, la fel şi temperaturile extreme negative. Climatic, stratul de zăpadă se va topi mai repede, ceea ce va însemna o declanşare mai timpurie a ciclului de dezvoltare a vegetaţiei, primăvara. Verile vor fi caracterizate de valuri de căldură mai frecvente şi mai intense.” Cercetătorul român crede că scăderea precipitaţiilor depinde de nivelul poluării. „În condiţiile scenariului cu o creştere relativ moderată a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global, această diminuare a precipitaţiilor poate atinge, în medie, valori de până la 20% în perioada 2061-2090, faţă de intervalul 1961-1990. În cazul în care scenariul prevede creşteri mai mari ale emisiilor gazelor cu efect de seră pe parcursul acestui secol, tendinţa de diminuare a precipitaţiilor din sezonul cald se accentuează şi ea la nivelul României.”

Parte din Premiul Nobel

Cercetător la Administraţia Naţională de Meteorologie,Roxana Bojariu a lucrat în cadrul unui program coordonat de Organizaţia Mondială a Meteorologiei şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. Cercetătorul a fost unul dintre autorii principali ai raportului întocmit de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice, creată în 1988. Acest proiect a fost redactat de specialişti recunoscuţi de comunitatea ştiinţifică mondială. De altfel, Comisia a primit, alături de Al Gore, Premiul Nobel pentru Pace pe 2007.

Bojariu a avut o bursă postdoctorală NATO la „Universitatea Complutense” din Madrid şi a fost cercetător-invitat la „Joint Research Center”, Italia, „Laboratoire de Meteorologie Dynamique du CNRS”, Paris, „Universidad de Vigo” etc.

SURSA-www.Romanialibera.ro